Acizii grasi omega 3, 6, 9 

Acizii grași omega 3 și omega 6 sunt agenți puternici, asemănători hormonilor cu multiple roluri în ceea ce privește sănătatea și bolile. Studiul Framingham a scăpat din vedere efectele nocive ale acizilor grași omega 6 atunci când ei se găsesc în exces. Grăsimile saturate din produse lactate și animaliere sunt implicate în creșterea LDL , fracția nocivă a colesterolului.
La categoria negativ intră și acizii grași saturați din uleiurile de cocos și de palmier utilizați în industria alimentară. Campioni sunt acizii grași trans din margarină și alte alimente sintetice, obținuți prin hidrogenarea uleiurilor vegetale. Aceștia sunt mai nocivi chiar și decât grăsimile saturate de origine animală. Acizii grași esențiali sunt elemente nutritive vitale care controlează producerea de energie în cadrul fiecărei celule. Totodată ei sunt transformați în organism în nenumărate molecule mesagere esențiale în influențarea unor funcții fiziologice. Îi găsim de asemenea ca  ....

elemente majore din care se formează membranele tuturor celulelor din organism. Cunoscute ca duble straturi lipidice deoarece sunt alcătuite din două straturi de grăsime, membranele celulare sunt porți moleculare foarte selective ce controlează deschiderea și închiderea canalelor pentru diverse componente, influențând astfel și cele mai elementare funcții celulare. Dacă până în prezent ați consumat alte grăsimi decât cele care trebuie, nu există celulă ori sistem în organism care să nu sufere.    

Cei mai mulți acizi grași polinesaturați fac parte din categoria elementelor nutritive esențiale, denumite astfel deoarece nu pot fi sintetizate în organism. Ele trebuie consumate cu regularitate pentru a ne asigura o stare de sănătate optimă. Dintre aceștia fac parte și acizii grași omega 3 și omega 6. Ei sunt sintetizați în cloroplastele plantelor. Cloroplastul, structura verde cu clorofilă, transformă energia solară și dioxidul de carbon în oxigen și într – o serie de molecule complexe cum sunt proteinele, glucidele și lipidele. Odată aduși în organism acizii grași omega 3 și omega 6 urmează căi paralele, într – o competiție permanentă în ceea ce privește transformarea în diverse structuri și molecule din interiorul și exteriorul celulelor. Dat fiind acest mecanism aceste două grăsimi trebuie consumate în proporții corecte. Opiniile legate de aceste proporții sunt împărțite și variază de la 1/1 până la 1/4 acizi grași omega 3/acizi grași omega 6. În dieta modernă occidentală această proporție variază între 1/10 și 1/20 fapt ce generează o multitudine de efecte nocive în întreg organismul. Acizii grași omega 6 produc eicosanoizi (substanțe asemănătoare hormonilor) cu efect proinflamator, iar acizii grași omega 3 produc eicosanoizi antiinflamatori. Ambele procese sunt necesare, însă ele trebuie să fie în echilibru. Eicosanoizii proinflamatori ne ajută să luptăm împotriva infecțiilor și pregătesc organismul pentru naștere la sfârșitul sarcinii.

Acizii grași omega 3 împiedică aceste procese să alunece în afara controlului. Femeile cu deficit de acizi grași omega 3 sunt predispuse la naștere prematură și la depresiile ce pot apare după aceasta. Creierul fătului se dezvoltă cel mai mult în trimestrul 3 de sarcină. Acesta fiind alcătuit predominant din lipide, disproporția lor poate antrena deficiențe în dezvoltarea ulterioară a copilului. Excesul relativ de omega 6 este implicat în moartea cardiacă subită, boli coronariene, agregare trombociteră excesivă, vasoconstricție, hipertensiune arterială, hipertrigliceridemie, durerea din artrita reumatoidă, inflamații, depresie majoră, modificări dispoziționale. DHA, EPA (acizii grași omega 3 cu lanțuri lungi) și ALA (acizii grași omega 3 cu lanțuri scurte de atomi de carbon) influențează canalele de calciu, sodiu și potasiu esențiale în reglarea activității electrice a celulei, fapt important mai ales la nivelul inimii și al creierului. Această modulare a curentului apare la nivelul țesutului excitabil datorită interacțiunii dintre acizii grași omega 3 și proteinele din care este alcătuit canalul ionic. Această modulare are drept rezultat faptul că celulele sunt mai puțin reactive la evenimentele de natură electrică și reduce activitatea electrică anormală.

Există o legătură demonstrată între sistemul imunitar, reacția inflamatorie și depresie. Creierul este alcătuit majoritar din grăsimi. Cum credeți că funcționează el atunci când organismul primește cu totul alte grăsimi decât cele care trebuie ? În mod normal o treime din grăsimile dietei sunt de origine animală, o treime acizi grași mononesaturați cum sunt cei din uleiul de măsline, iar o treime amestecul de omega 3 și omega 6. Acizii graşi omega 6 prin inflamația pe care o cauzează reprezintă factor major în inițierea dezvoltării plăcilor de aterom. Excesul lor provine din uleiurile alimentare obișnuite, de exemplu cel de floarea soarelui. Expunând tumorile la diverse feluri de grăsimi s – a constatat că cel mai carcinogen este acidul linoleic, de tip omega 6. Acizii grași omega 6 accelerează mai mult dezvoltarea tumorilor decât grăsimile saturate de origine animală. Atunci când tumorile au fost expuse la acizi grași omega 3 rata lor de creștere a scăzut. Administrarea acizilor grași omega 3 se asociază cu vitaminele C și E pentru a – i feri de oxidare.

Toate grăsimile, inclusiv cele ,, bune ” se oxidează devenind astfel nocive, motiv pentru care consumul corect de antioxidanți naturali este foarte necesar. În concluzie, grăsimile dăunează atunci când :

- aportul de grăsimi saturate de origine animală, grăsimi mononesaturate cum sunt cele din uleiul de măsline și cele polinesaturate (omega 3 și omega 6) nu se face în proporții relativ egale

- raportul omega 3/omega 6 este mai mic decât 1/4

- provin din margarină, ulei de cocos ori ulei de palmier

- sunt oxidate, prăjite sau arse

- global sunt în cantitate prea mare

- lipsește buna dispoziție

Sursa: http://thewayto.ro/